You are here: Home // Politic // Al treilea război mondial este… economic!

Al treilea război mondial este… economic!

Lumea de azi: un câmp de luptă…!

Lumea de azi nu reprezintă altceva decât câmpul de luptă al celui de-al treilea război mondial.

razboaiele moderneGermania şi China au înţeles primele că războaiele moderne sunt războaie economice, că ţările nu pot fi supuse prin violenţă, dar pot fi cucerite economic. SUA n-ar fi putut îngenunchea niciodată Vietnamul, n-ar fi putut subjuga niciodată poporul vietnamez, n-ar fi putut niciodată să-i impună prin violenţă un regim politic. Acest lucru este însă posibil azi, dar nu prin violenţă – astăzi ţările sunt cucerite, popoarele sunt subjugate, asuprite la fel ca în Evul Mediu, dar prin mijloace paşnice.

La ora actuală în lume se disting două mari strategii, două linii de abordare a viitorului: metoda americană care păstrează linia ideologică clasică, aceea a controlului şi dominaţiei armate şi noua linie, metoda chinezo-germană care merge pe o cale nonviolentă, pe o cale paşnică, dar incununată de succes.

America nu a reuşit să înveţe de la istorie că popoarele nu pot fi cucerite prin forţă, ca nici o cucerire prin forţă nu rezistă timpului.
Chinezii şi germanii au învăţat însă acest lucru de la istorie… ei ştiu astăzi că e mult mai ieftin şi mai trainic să cumperi o ţară decât să o bombardezi şi să o distrugi. Sistemul barbar de dominaţie a lumii practicat de americani a dat greş. America a pierdut deja rolul de conducător al lumii…

DACA SECOLUL 20 A FOST AL AMERICII, SECOLUL 21 ESTE AL CHINEI.
Cum să mai poţi conduce lumea, cum să-ţi impui deciziile în faţa Chinei când guvernul tău datorează peste 1.000 miliarde de dolari Chinei ?
Cum să mai poată manipula SUA voturile în ONU şi Consiliul de Securitate când toţi votanţii datorează bani Chinei ?
Cum să refuzi China când eşti păsuit la plata datoriei ?
Cum să refuzi China când China este cel mai important cotizant la FMI şi toata planeta este datoare vânduta la FMI ?     Cum s-a ajuns aici ?
În urmă cu 20 ani,  China  a ales drumul muncii şi al sacrificiilor.
China  a acumulat putere pe spatele chinezului de rând care a muncit până la epuizare pentru o farfurie de orez, sacrificând astfel bunăstarea poporului în favoarea creşterii puterii statului chinez.  China produce de 20 ani ieftin.
Dacă e ieftin, se exportă de 20 ani într-un ritm îndrăcit către societatea de consum occidentală…
Statul chinez beneficiază de sume uriaşe provenite din exporturi în timp ce importurile sunt mult mai mici. De 20 ani China are an de an excedente uriaşe ale balanţei comerciale – exportă mult mai mult decât importă.
De 20 ani China strânge, acumulează bogăţiile lumii.
Ce înseamnă excedentul balanţei comerciale ? Înseamnă nimic altceva decât că bogăţia intră în ţară ca un fluviu uriaş de comori.
Ce înseamnă deficitul balanţei comerciale ? Înseamnă că o ţara importă mai mult decât exportă, înseamnă că fluvii de bani se scurg din ţară cum ţi se scurge apa printre degete, înseamnă că, cel puţin teoretic, în anul respectiv, sunt mai puţini bani, mai puţină valoare în ţara respectivă. Dacă acest deficit nu este datorat investiţiilor în tehnologie care să asigure pe termen scurt inversarea balanţei comerciale, ţara respectivă pierde bogăţie, pierde avuţie naţională, pierde în termeni reali nivel de trai.
Acest lucru nu este palpabil, nu se vede, nu se simte concret… cel puţin nu imediat, dar dacă dintr-o ţară ies an de an bani… cu timpul, cel puţin în termeni teoretici, ramân tot mai puţini bani.
Sigur că acest lucru poate fi compensat prin intrări de bani provenite din investiţii străine sau repatrieri de numerar de la cei ce muncesc în străinatate, sau credite internaţionale, dar să nu ne furăm căciula singuri… investiţiile străine, aportul de capital străin e de fapt un rău mai mare decât deficitul balanţei comerciale.
Aceste investiţii străine înseamnă cumpărări de terenuri, de exemplu şi atunci ai mai pierdut o bucăţică de ţară… cumpărări de resurse şi zăcăminte minerale şi ai mai pierdut o bucăţică de ţară… fără tancuri şi fără bombardamente.
Investiţiile străine înseamnă fabrici care creeaza profituri, bani care PLEACĂ DIN ŢARĂ LA SFĂRŞITUL FIECĂRUI AN.
Investiţiile străine sunt cel mai mare rău al unei ţări – pe moment sunt un factor pozitiv: intrări de capital, locuri de muncă, etc, dar pe termen mediu şi lung înseamnă robinete cu debite uriaşe prin care se scurge avuţie, nivel de trai al poporului acelei ţări.
Acest lucru se întimplă datorită profitului repatriat, de cele mai multe ori nici măcar impozitat.
China şi Germania au înţeles aceste lucruri de mult…
China şi Germania au făcut o prioritate naţională din politica de excedent a balanţei comerciale şi investiţiile în ţări străine.
Astfel, în aceste ţări s-au acumulat de la an la an tot mai multe valori din tarile limitrofe la început şi pe măsura globalizării, astăzi aceste ţări sug bogăţia întregii planete.
Un alt factor important al războiului economic este DEFICITUL BUGETAR.
La acest capitol China este din nou campioană mondială.
Dacă o  ţară  are deficit bugetar înseamnă că practic cheltuieşte mai mult decât câştigă. Asta ce înseamnă ? Că acel popor trăieşte mai bine decât ar merita conform muncii lui, dar o face pe baza împrumuturilor.
Nu păcăleşte pe nimeni – îşi fură singur căciula !
Există astăzi ţări în care tot poporul ar trebui să muncească un an sau mai mult de un an fără să primească nici o retribuţie ca să-şi poată plăti datoria !!! Cum e posibil asta ? Au luat credite şi au trăit mai bine decât li se cuvenea, dar datoria a rămas, trebuie plătită.
Cum o să o plătească ? De văzut… Până una alta sunt păsuiţi.
Cine-i păsuieşte ? Cel ce i-a împrumutat. Cine i-a împrumutat ? FMI, Banca Mondială, China, Germania.  Vor sări unii deştepţi să spună că şi SUA. FALS !!!
Când tu mă creditezi pe mine cu 10 euro, dar datorezi Chinei 100 de euro, se cheamă că în realitate China m-a creditat !
De unde au FMI, Banca Mondială, bani ?  De la ţările care au mai mult decât le trebuie… în mod direct sau indirect, tot de la China şi Germania !
În aceste condiţii, cine e în spatele acestor instituţii de credit, cine deţine controlul, puterea ? China şi Germania, normal !
Cui dă China şi Germania credite, pe cine păsuieşte la plata datoriilor restante ?
Pe cei cuminţi şi ascultători. Adică pe cei ce votează aşa cum li se cere la ONU, la Consiliul de Securitate şi în alte instituţii care conduc lumea la ora actuală.
Cui mai dă China şi Germania (în mod direct sau indirect) credite şi pe cine mai păsuiesc ele ?
Păi, ţările democrate, cooperante, coruptibile, care nu se opun intrării de capital strain, investiţiilor, care nu se opun importurilor de textile şi jucării chinezeşti, de autoturisme germane, care nu impozitează profitul repatriat al fabricilor germane, etc.
Acestor ţări cuminţi care au înţeles că e normal ca firmele chineze şi germane să aibă dreptul de a cumpăra fabrici şi terenuri, de a face afaceri, de a face profit şi mai ales de a putea trimite acest profit, cât mai puţin impozitat, înapoi în ţările de origine ale investitorilor care din întâmplare sunt chiar China şi Germania.
Şi atunci se creeaza un cerc vicios: ţările slabe au tot mai mare nevoie de ajutor financiar şi pe masură ce primesc acest ajutor se afundă tot mai tare şi mai tare în mlaştina subjugarii.
Alte ţări care fac excedente comerciale imense, ţări care storc bogaţiile planetei îndreptând fluviul de valori spre ele, sunt ţările mari exportatoare de petrol.
Aceste ţări absorb sume imense de bani din toata lumea – ar fi avut condiţii excepţionale de a deveni viitorii stăpâni ai lumii, dar strategia lor de dezvoltare a fost de cele mai multe ori greşită. Arabii au folosit sumele imense de bani provenite din exportul de hidrocarburi de cele mai multe ori nechibzuit şi negândit.
Au investit în echipe de fotbal, autoturisme de lux, în pârtii de ski în deşert, palate, zgârie nori, insule artificiale şi alte extravaganţe lipsite de sens şi eficienţă.
Dacă arabii foloseau banii proveniţi din exportul de petrol în scopul dezvoltării resurselor energetice ale viitorului, astfel încât chiar şi atunci când petrolul se va termina, ei să rămână regii energiei mondiale (o noua generaţie de energie), azi ei ar fi fost stăpânii lumii.
Dacă în loc să facă insule artificiale cumpărau mine de fier, uraniu, bauxită şi cupru în Australia, America de Sud şi în Africa, azi ei ar fi fost stăpânii lumii. Dar ei au cheltuit avuţiile imense ca o femeie cochetă care cheltuieşte pe lux şi deşănţare tot ce-i cade în mână.
Tot acest fluviu de bani (valori) ce se scurge de zeci de ani dinspre occident spre orient pentru petrol, minereuri şi chinezării, au dus la actuala criză economică.
Să ne imaginăm că în occident exista acum 20 ani o sumă de bani, să zicem 100.000 miliarde $, bani ce aveau acoperire în mărfuri şi valori.
În ultimii 20 ani, din cauza deficitului balanţei comerciale dintre occident şi orient, o mare parte din aceşti bani, dacă nu chiar toţi, au luat drumul orientului.
Veţi spune, bine, dar cum aşa, că noi vedem că mai sunt bani pe piaţă ?
Da, mai sunt, dar tot mai puţini şi cei care sunt, sunt pentru ca marele popor chinez, (dupa ce ne-a luat banii şi ne-a dat în schimb tricouri şi jucării care în 1-2 ani au ajuns la groapa de gunoi) ne-a dat o parte din bani înapoi, dar sub forma de împrumut cu care să acoperim gaurile deficitului balanţei comerciale şi ale deficitului bugetar. Aşa că banii care sunt azi pe piaţă sunt mai puţini (de aceea este criză) şi nici nu mai sunt ai noştri, ci sunt bani luaţi cu împrumut, mai direct sau mai puţin direct, tot de la marele popor chinez.
Şi totuşi, azi mai avem un semn de întrebare: în lumea noastră nu încap două săbii într-o teacă… mai devreme sau mai târziu, China va ramâne singurul stăpân. De ce? Păi să vedem care sunt atuurile şi punctele slabe ale celor două ţări:
Atuurile Germaniei:
- Mentalitatea, disciplina, ordinea, seriozitatea, organizarea
Atuurile Chinei:
- Populaţia… un sfert din populaţia planetei
- Accesul la resurse
- Un teritoriu imens
- Poziţionarea strategică
- Ambiţia unui popor ce are în spate un trecut glorios, o istorie şi o civilzaţie de 5000 de ani
- Spiritul de sacrificiu
- Conducerea autoritară şi concentrarea puterii în măinile unui grup restrâns
- Legi draconice care păstrează ordinea şi disciplina
- Cea mai evoluata ţară in domeniul resurselor energetice alternative
- Un sistem politic mai bine adaptat acestor “vremuri de razboi”

Punctele slabe ale Germaniei:
- Un popor relativ mic… mult mai mic decât cel chinez
- Restrângerea  „spaţiului vital”
- Sistem politic corupt, perimat, inflexibil, birocratic
- Pierderea autorităţii legii, scăderea permanentă a nivelului de ordine şi disciplină datorită legilor proaste care de cele mai multe ori încurajează farădelegea, protejează infractorul
- Lipsa totală a resurselor de materii prime
- Naţionalismul  care uneori acţionează ca o frână de mână
Punctele slabe ale Chinei:
- O relativă ramânere în urmă din punct de vedere economic
- Dependenţa de resurse minerale externe
China este azi în topul dezvoltării tehnologiei resurselor de energie regenerabilă, a rezolvat problema materiilor prime luând în stăpânire aproape în întregime Africa, au toată economia americană la picioare prin datoria imensă pe care statul american o are faţă de statul chinez.
Din punct de vedere tehnologic, China este un miracol… adesea orice invenţie de pe lumea asta ajunge să fie pusă în aplicare mai repede în China decât reuşeste însăşi inventatorul.
Chinezii copiază, fură, reproduc mai repede decât reuşeşte inventatorul să gândească… Fără să inventeze nimic, ei au acces la toate marile descoperiri tehnologice ale lumii. Şi furtul poate fi o artă, iar ei sunt cei mai mari artişti în  acest domeniu !
O altă calitate fantastică a acestui popor este ambiţia de a fi primul.
Fiecare chinez în parte vrea să fie în mod particular primul – oriunde l-ai pune pe chinez, el vrea să ia locul întâi, să fie cel mai apreciat, să-i ia locul colegului, să câştige cel mai mult, sa fie number one. Şi pentru a-şi atinge scopul, nu are scrupule ! Asta e educaţia pe care o primeşte, asta e tradiţia pe care o moşteneşte.
Conducerea centralizată a ţării este un factor foarte important… puterea e concentrată în mâinile câtorva oameni, deciziile se iau repede, fară ezitări, fără tergiversări.
Ordinea şi disciplina sunt cuvinte de ordine – pedeapsa cu moartea se aplică, omul corect şi cinstit e protejat de lege, infractorul, nemernicul, ticălosul nu are nici un drept, spre deosebire de Europa unde infractorul e protejat, iar păgubitul, omul cinstit e discriminat şi intimidat.

Europa… lumea în care infractorii au mai multe drepturi decât oamenii cinstiţi. Europa… societatea în care păgubitul face puşcărie pentru ca a încercat să-şi apere bunurile, casa sau familia, iar infractorul e despăgubit pentru prejudiciile suferite.
Europa… lumea în care mulţi aleg să devină infractori pentru că pot să trăiască mai bine în puşcărie decât în libertate.
E imoral, anormal şi nedrept, dar asta se întâmplă într-o societate în care legile sunt făcute de infractori şi de către interpuşii lor. Asta se întâmplă într-o societate bolnavă din cauza unui sistem corupt şi murdar până în măduva oaselor.
Asta se întâmplă din cauza unui sistem politic retrograd, învechit, inadaptat la realităţile secolului 21.

GLOBALIZAREA este prost înţeleasă astăzi. Azi globalizarea înseamnă HAOS… amestecarea raselor, libera circulaţie, emigraţie şi haos economic, politic şi social. Globalizarea trebuie să însemne legi unitare la nivelul planetei, ordine, respect faţă de valorile umane, protejarea oamenilor buni, corecţi, cinstiţi şi eliminarea ticăloşilor.
Globalizarea ar trebui să însemne armonie legislativă pe toată planeta,
cooperare strânsa şi eficienţă între popoare pentru rezolvarea marilor probleme globale, rezolvarea problemelor emigraţiei clandestine, eradicarea sărăciei, reducerea poluării şi protecţia mediului. Asta trebuie să fie globalizarea – drumul către o lume mai bună, mai echilibrată.

Detectivul de serviciu
Sursa: Internet

Tags: germania cea mai evoluata tara, lumea de azi nu reprezinta altceva decat campul de lupta al celui de-al treilea razboi mondial, razboaiele moderne, lumea de azi un camp de lupta

Leave a Reply

Current month ye@r day *


Primim informaţii despre cazuri de corupţie şi despre nedreptăţi flagrante, tolerate sau muşamalizate de reprezentanţii instituţiilor statului. Trimiteţi-le la adresele de email: tdumitru @email.ro sau ag_tudor@yahoo.com, ori va prezentati cu ele la sediul Agentiei din str. Maresal Averescu, nr. 30, numai dupa ce stabilim contactul la tel: 0744.881.694. De restul se vor ocupa detectivii noştri.


Copyright © 2013 Detectivul Online. All rights reserved.