You are here: Home // Dezvaluiri // Capcanele online-ului

Capcanele online-ului

 

Escrocii vă bagă mâna în buzunar de la mii de kilometri distantă.

Creşterea tranzacţiilor de pe internet îi determină pe escroci să îşi perfecţioneze permanent metodele prin care înşală semenii. O ieşeancă a înaintat zilele trecute o plângere către Parchet în care spune că a rămas păgubită de 700 de euro după ce a trimis angajatei unei bănci din Anglia o cameră video prin curier. Pentru a câştiga încrederea victimei, escroaca a direcţionat-o către un presupus director al băncii englezeşti care a garantat că va trimite banii pentru subordonata sa imediat după ce bunul va fi trimis.

Cazul ajuns acum pe mâna procurorilor demonstrează încă o dată uşurinţa cu care cumpărătorii sau vânzătorii din mediul virtual pot cădea pradă escrocilor.

De la începutul acestui an, sute de cetăţeni au fost înşelaţi în urma unor astfel de infracţiuni. Mulţi dintre ei au cumpărat diverse bunuri de pe site-urile de profil, însă au primit acasă cărămizi, bucăţi de săpun sau de lemn.

Ce sfaturi dau poliţiştii celor care îşi fac cumpărăturile online?

Mutarea cumpărăturilor în mediul virtual atrage asupra utilizatorilor internetului şi o serie de riscuri. Profitând de naivitatea unor semeni, dar şi de neputinţa autorităţilor de a-i identifica, mulţi români pun pe picioare adevărate afaceri ilegale din comerţul online. De cele mai multe ori, scenariile puse la cale de escroci sunt aparent veridice, aceştia alocându-şi timp îndelungat pentru a căpăta încrederea potenţialelor victime.

Din spatele unui calculator a fost înşelată şi Irina D. Tânăra a fost victima unui scenariu pus la cale de două persoane necunoscute care au discutat în mod repetat cu ea prin e-mail sau telefon spunându-i că sunt reprezentanţi ai unei bănci cu­noscute din Marea Britanie. Miza: o cameră video, estimată la 700 de eu­ro, pe care Irina D. a trimis-o prin co­let escrocilor, dar pentru care nu şi-a primit banii nici până astăzi, în ciuda „garanţiilor“ primite de la însuşi şeful băncii englezeşti.

Cazul a ajuns pe masa procurorilor

Irina D. a formulat zi­lele trecute o plângere penală pentru înşelăciune pe care a înaintat-o procurorilor. Potrivit documentului citat, femeia a postat un anunţ pe site-ul tocmai.ro în luna august, în vederea vânzării unei camere video semiprofesionale Canon, model XM2. Pe 31 august, ieşeanca a fost contactată prin e-mail de o femeie care a spus că se numeşte Jennifer Pierre. În dis­cuţiile repetate purtate cu aşa-zisa englezoaică, cele două femei s-au înţeles ca aparatul video să fie trimis în Spania, către sora cumpărătoarei, urmând ca banii să fie ulterior trimişi direct din Anglia.

A urmat un scena­riu desprins parcă din filme. „După livrarea produsului, m-am adresat băncii pentru a-mi primi banii. Pe data de 06.09.2013, primesc un răspuns însoţit de sigla oficială a băncii şi de semnătura managerului şef al acesteia, Carl A Alfred, prin care mi se confirmă că transferul a fost aprobat şi că voi primi banii imediat ce verificarea de către departamentul de protecţie a consumatorului a transportului este completă“, se arată în plângerea de­pusă la Parchet. Pentru că banii au întârziat să apară, victima a contactat-o încă o dată pe cumpărătoare aceasta spunându-i că ar fi apărut o problemă la bancă în legătură cu vi­ramentul. „Hotărâtă fiind să îmi pri­mesc banii, m-am adresat cu o succesiune de e-mailuri băncii la care au fost indisponibilizaţi banii pen­tru virament, primind garanţii, în nenumărate rânduri, că banii imi vor fi livraţi imediat ce vor reuşi să işi rezolve problema cu ser­verul“, se mai arată în documentul citat.

Escrocii au mers şi mai departe

Pe 17 septembrie, susţine Irina D., aceasta a primit un răspuns în­soţit de sigla oficială a băncii în care i se cerea să vireze 300 de euro în con­tul angajatei Jennifer Pierre. În documentul respectiv, semnatarii motivau că banca nu poate face viramente internaţionale mai mici de 1.000 de euro (700 de euro reprezenta contravaloarea camerei video). „Mai mult, mi s-a cerut să virez cei 300 de euro într-un interval de a­pro­ximativ 10 minute. Considerând că atât cererea, cât şi motivarea aces­teia sunt exagerate şi nerea­liste, am refuzat să dau curs preten­ţii­lor solicitate de către bancă, în­vederându-le acest lucru şi că aştept să îmi fie efectuată plata în modalitatea negociată cu numita Pierre Jennifer“, se mai arată în plân­gerea Irinei.

Au mai urmat câteva discuţii telefonice şi pe e-mail între victima şi Jennifer Pierre, moment în care ieşeanca a descope­rit că aşa-zisa englezoaică nu stăpâ­nea prea bine limba engleză. „Încercând să mă interesez singură de situaţia plăţii şi folosind alt număr de suport al băncii, am aflat că niciunul dintre e-mailurile primite de mine nu sunt recunoscute de către bancă. Am încercat să o mai contactez încă o dată pe cumpărătoare, ameninţând-o că voi începe să fac demersuri penale împotriva ei, dar fără să primesc niciun răspuns“, a încheiat Irina D.

„Constat cu stu­poare că această modalitate de să­vârşire a infracţiunii de înşelăciune a luat amploare în ultimul timp, reţelele de infractori specializate în aşa ceva fiind foarte bine organiza­te. Cred că cei care vând sau cum­pără prin intermediul site-urilor de profil de pe internet ar trebui să fie mai precauţi. Referitor la clienţii mei, persoane vătămate, am formulat plângere penală împotriva autorilor infracţiunii de înşelăciune şi am încredere în faptul că organele competente îşi vor face datoria“, a spus avocatul Irinei D.

Riscurile comerţului virtual

Numărul mare de români care preferă să facă tranzacţii online a dus şi la o înmulţire a site-urilor care le intermediază. Acestea însă nu au cum să garanteze că vânzătorul sau cumpărătorul sunt de bună credinţă negocierile şi discuţiile purtate între aceştia fiind particulare. Escrocii postează anunţuri de vânzare a unor bunuri fictive şi bazându-se pe faptul că la primire, în general, firma de curierat nu permite deschiderea coletelor, trimit în loc de telefoane, camere foto sau alte electronice, pie­tre, săpun sau bucăţi de lemn. Compartimentului de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii din ca­drul IGPR, spune că multe dintre aceste anunţuri atrag atenţia potenţialelor victime din cauza preţurilor mult mai mici decât cele ale pieţei. Cumpărătorii trebuie să conştientizeze că nu tot ce pare a fi frumos este real sau legal.

Reco­man­dăm tuturor cetăţenilor să fie precauţi atunci când efectuează o tranzacţie online şi să renunţe atunci când au cel mai mic indiciu că ar putea fi înşelaţi.

Escrocii vin în mod permanent cu noi metode prin care vor să-şi înşele semenii, metode pe care de multe ori le adaptează, în mod abil, în funcţie de persoana pe care vor să o înşele.

„Când cumpărăm de pe internet, trebuie de asemenea să fim foarte atenţi la modalitatea în care se efectuează plata. Sub nicio formă cumpărătorul nu trebuie să ofere celui cu care negociază datele personale sau codul PIN“.

Au fost situaţii, în trecut, în care hackerii au clonat diverse site-uri ale unor firme mari în tentativa de a-i înşela pe clienţii acestora.

Alte metode de înşelăciune de pe Internet

O metodă care a lăsat multe persoane păgubite este cea denumită de reprezentanţii de la Crimă Organi­zată „phishing“. „Utilizatorii inter­ne­tului primesc pe e-mail un mesaj prin care este anunţat că a câştigat o sumă de bani sau un produs de va­­loare şi i se cere, în schimb, da­tele de identificare a contului ban­car sau cele personale. Ulterior, fo­losindu-se de aceste date escrocii reuşesc să cloneze carduri şi să sustragă bani din conturile victi­melor“, explică cei de la Cri­mă Organizată.

Tot pe internet puteţi găsi anun­ţuri cu locuri de muncă atractive la prima vedere sau cu imobile de în­chiriat la preţuri ce par a fi sub cele ale pieţei. Un alt cetăţean a rămas recent păgubit cu aproximativ 1.500 de euro după ce a găsit un anunţ de închiriere a unei cabane din Italia. Au fost schimbate mai multe e-mailuri şi a fost prezentată vila. Până la urmă, acesta a trimis banii în avans şi, ulterior, şi-a dat seama că fusese victima unui escroc rămas neidentificat.

În ceea ce priveşte locurile de muncă, profitând de numărul mare al şomerilor, es­crocii postează diverse anunţuri, în general cu privire la joburi din străinătate. După ce sunt contactaţi de victime, „ţeparii“ cer diverse sume de bani drept comision. A.C. un român care de la începutul acestui an a reuşit să înşele în jur de 120 de persoane din multe judeţe ale ţării, folosindu-se de această metodă. Bărbatul a fost arestat în iunie la vremea respectivă calculându-se un pre­judiciu de 160.000 de lei.

De la începutul acestui an, mai bine de 250 de persoane s-au plâns oamenilor legii că au fost înşelate urmare a unor tranzacţii ne­gociate pe internet. Foarte puţini dintre escroci au putut fi identificaţi de oamenii legii.

Cum acţionează escrocii. Studiu de caz.

Mai jos, modul în care Irina D. a fost înşelată de femeia care s-a recomandat angajată a unei bănci englezeşti.

Pasul 1. Escroaca o contactează pe e-mail pe victimă inducându-i ideea că este angajată a băncii ICICI Bank din Londra. Este de acord cu preţul cerut de victimă, însă solicită ca aparatul să fie trimis la o adresă din Spania.

Pasul 2. Victima solicită detalii despre modalitatea de plată în acel moment intervenind o a doua persoană, „manager“ al respectivei bănci. De remarcat minuţiozitatea infractorilor. Folosindu-se de antetul băncii, trimit mai multe e-mailuri cu limbaj specific funţionarilor bancari dând garanţii că banii cumpărătoarei au fost indisponibilizaţi şi că vor fi trimişi în România după ce coletul ajunge la destinaţie.

Pasul 3. Victima simte că ceva este în neregulă şi solicită cumpărătoarei explicaţii. Mai multe e-mailuri cu caracter oficial vin „din partea“ băncii invocându-se probleme tehnice.

Pasul 4. Probleme tehnice invocate sunt explicate de escroci, care încearcă să o mai înşele o dată pe ieşeancă. Banca trimite un nou e-mail în care invocă faptul că nu poate efectua viramente internaţionale cu o valoare mai mică de 1.000 de euro. Cer astfel încă 300 de euro, pentru ca acest prag să fie atins (la aceştia se adauga valoarea camerei video)

Pasul 5. Nici managerul băncii şi nici angajata nu mai răspund la e-mail sau telefon şi victima îşi dă seama că a fost înşelată.

Reguli generale pentru a evita riscurile unor păcăleli la tranzacţiile online

1. Nu dezvăluiţi nimănui, parola pentru e-banking ori codul PIN de la card, nici măcar persoanelor care spun că sunt angajaţi ai băncii dumneavoastră.

2. La cumpărăturile online evitaţi să plătiţi prin virament sau chiar cu un card de debit. Banii pleacă imediat din contul dvs şi pot fi scoşi cash de un escroc. De altfel, în Europa, şi mai ales în America, la rezervările la hoteluri, bilete de avion etc se acceptă doar carduri de credit (sumele sunt doar blocate până când are loc rezervarea sau are loc anularea, dar sunt şi site-uri care „trag“ banii, iar în cazul unei anulări, vă debitează ulterior contul).  Dacă vă consultaţi zilnic tranzacţiile (prin e-banking), puteţi bloca o tranzacţie realizată cu cardul de credit. Perioada în care puteţi bloca tranzacţia depinde de banca emitentă. Puteţi, de asemenea, să activaţi un serviciu de alertă prin SMS, care să vă semnaleze că s-a făcut o tranzacţie cu cardul dvs.

3. Pot să apară în contul dvs. tranzacţii pe care nu le-aţi realizat, în cazul în care vi s-au „furat“ datele. Acest lucru se poate întâmpla când aţi intrat pe e-banking prin calculatoare sau reţele wireless dubioase. Se mai poate întâmpla în cazul în care aţi fost victima unui „atac“ cu un virus care v-a luat username-uri şi parole. Folosiţi programe antivirus cu opţiuni de protecţie pentru e-banking sau shopping on line.

4. Preferaţi să cumpăraţi de la magazine online care vă permit să desfaceţi coletul la primire şi apoi să faceţi plata sau care garantează tranzacţia, în sensul că puteţi returna produsul într-un termen precizat. Marile companii de vânzări pe net permit returnarea produselor (amazon.com, ebay.com etc).

5. Unele site-uri ce intermediază tranzacţiile online (de exmplu okazii.ro) au detalii despre istoricul vânzătorului sau cumpărătorului. Alegeţi, pe cât posibil, vânzători care au efectuat mai multe tranzacţii pe site-ul respectiv şi care au referinţe bune din partea utilizatorilor.

6. Nu vă lăsaţi păcăliţi de preţurile ce sunt cu mult sub cel al pieţei în cazul unor produse. De regulă, aceasta este o modalitate a escrocilor care vor să vă atragă atenţia.

7. Nu achitaţi în avans produsul cumpărat, mai ales dacă vânzătorul este o persoană pe care nu o cunoaşteţi.

Detectivul de serviciu

Tags: comert online, furt prin internet

Leave a Reply

Current month ye@r day *


Primim informaţii despre cazuri de corupţie şi despre nedreptăţi flagrante, tolerate sau muşamalizate de reprezentanţii instituţiilor statului. Trimiteţi-le la adresele de email: tdumitru @email.ro sau ag_tudor@yahoo.com, ori va prezentati cu ele la sediul Agentiei din str. Maresal Averescu, nr. 30, numai dupa ce stabilim contactul la tel: 0744.881.694. De restul se vor ocupa detectivii noştri.


Copyright © 2013 Detectivul Online. All rights reserved.