You are here: Home // Dezvaluiri, Servicii secrete // CIOBURI DE … ,,ADUCERI AMINTE’’

CIOBURI DE … ,,ADUCERI AMINTE’’


 


“A uita vreodată fapta sau trăsătura rea
a cuiva este ca şi când ai arunca
pe fereastră o avere greu agonisită”

                                                                                                                                         Arthur SCHOPENHAUER

 

În ultima vreme am citit şi recitit  unele din numerele revistei VITRALII continutul lor facând obiectul unor analize cu un mic grup de prieteni care, m-au îmboldit să încerc a scrie şi bucătile mele de adevăr în legătură cu traiul ROMÂNIEI contemporane.

Încep prin a-mi aduce aminte de câteva zile ale lui decembrie 1989.

În a doua decadă a lunii mă aflam într-un scurt concediu în Muntii Maramureşului şi, conform unui mai vechi obicei, nu ascultam radioul şi nu citeam ziare. Am ajuns la Dr. Tr. Severin în seara zilei de 18.12.198, fără a şti prea multe în legătură cu ceea ce se întâmla în ţară dar prezentându-mă la unitate, şeful acesteia, col. Ghe. Preoteasa m-a încunoştinţat în legătură cu principalele caracteristici ale situaţiei operative şi conţinutul unor comenzi de informaţii. Particularităţile dispozitivului nostru informativ ne-au permis în scurt timp să stabilim că o coloană de 12 autoturisme înmatriculate în URSS se deplasau prin municipiul nostru din direcţia Craiova spre Timişoara. În dimineaţa zilei de 19.12.89 am aflat că 24 bărbaţi, cetăţeni sovietici, se cazaseră, cu puţin înaintea orei 24, la motelul Gura Văii şi, graţie unui bun prieten –fotograf amator- am putut vedea cum ,,turiştii” în cauză, înaintea îmbarcării în autoturisme, au ţinut o şedinţă în parcarea unităţii turistice aşezaţi în ,,careu”, şedinţa condusă de doi indivizi. Fac precizarea că toţi erau echipaţi în combinezoane, geci şi ghete de iarnă, aşa cum personal cunosc că se îmbrăcau paraşutiştii. Coloana s-a pus în mişcare înaintea orei 09 continuând spre Timişoara, urmând DE 70.

Serviciul de contraspionaj al judeţului Mehedinţi şi-a continuat

reorganizarea şi reorientarea dispozitivului informativ în raport de noile caracteristici ale situaţiei operative şi vulnerabilităţile previzibile acelor zile, constatând creşterea numărului străinilor care tranzitau judeţul, mai cu seamă în direcţia Timişoara. Surprinzător pentru noi a părut faptul că din rândul diplomaţilor acreditaţi la Bucureşti au apărut în zonă şi din aceia care nu mai fuseseră semnalaţi altădată, cum ar fi din ţări asiatice şi arabe, dispozitivele noastre stabilind că aceştia îşi motivau călătoria numai în interes personal, nicidecum de serviciu. Evident că toate aceste informaţii au fost raportate şi, ar trebui să  se afle în arhive,(!,?).

Cu semnificaţii aparte au venit ultimile ore ale zilei de 24.12.89, când la recepţia hotelului PARC din municipiu s-a prezentat un grup de 12 turişti sovietici (11 bărbaţi şi o femeie) dorind a se caza pâna a doua zi. Toţi aveau răni în diverse părţi ale corpului purtând bandaje ca semn al primului ajutor acordat de cineva sau unii altora (!!??). Femeia din grup având un bandaj la gât, a intrat în cabina telefonică a hotelului şi i-a cerut centralistei să-i facă legătura cu ambasada sovietică din Bucureşti, informând interlocutorul căutat că grupul din care facea parte a fost silit să se întoarcă din drumul spre Craiova din cauza unui baraj ,,de foc al românilor” instalat pe DE70 între Filiaşi şi Craiova. A informat că toţi au suferit diverse răni, există autoturisme avariate iar unul incendiat. În timp ce se desfăşurau formalităţile de cazare în holul hotelului s-a prezentat grupului lor un individ echipat în civil dar aducând a ţinută de militar, i-a reorganizat, întregul grup fiind deplasat, apoi, la Spitalul Judeţean Mehedinţi, Serviciul gardă-urgenţe unde, în timp ce li se întocmeau fişele de internare având ca documente personale paşapoartele turistice, a venit în vizită de lucru col. BRĂDIŞTEANU,  şeful  Comandamentului Militar Teritorial Drobeta, care a preluat toate fişele de internare şi i-a instalat pe ,,cei suferinzi” în secţia de terapie intensivă precizându-i medicului de gardă că sunt în regim ,,de cazare de urgenţă”.

Personal am avut în mână fila unui registru care conţinea numele tuturor celor prezenţi la spitalul judeţean, graţie unui gospodar de serviciu care a intuit că fişele de internare ar putea dispărea. În ziua următoare, în jurul prânzului, internaţii au fost vizitaţi de reprezentanţii URSS dar nu de cei de la consulat, cum ar fi fost firesc, ci de către ataşatul militar şi adjunctul acestuia. Oare mai este ceva de comentat? Frumuseţea abia urmează! În ziua următoare, 26 decembrie, sub oblăduirea aceluiaşi colonel Brădişteanu cei unsprezece plus o femeie au fost îmbarcaţi în autosalvările staţiei de profil Mehedinţi şi transportaţi în Iugoslavia de unde, în aceeaşi zi, cu un avion militar al nu ştiu cui, au luat drumul Moscovei. Ulterior am aflat, pe când Ministrul Apărării Nationale, Nicolae MILITARU, ordonase –printr-o radiogramă- tuturor unităţilor DSS să suspende ,,orice activitate informativă” că grupul în cauză a intrat în România din Iugoslavia în dimineaţa zilei de 24.12.89 prin P.C.T.F. Porţile de Fier I.

Mult mai târziu şi, pe căi intortochiate, am aflat că ,,echipa fraţilor de la răsărit” era compusă din 15 persoane toate având legătură cu Ministerul de Interne al URSS în calitate de cadre militare, angajaţi civili ori membrii de familie ai acestora. Coloana ,,turistică” a fost somată în localitatea Brădeşti, situata pe DE 70 între Filiaşi şi Craiova,  de către o subunitate a UM 2540 Craiova condusă de mr. Florian STĂNESCU, dar a refuzat oprirea întorcând în direcţia de unde a venit, fapt care ar fi determinat deschiderea focului, soldată cu avarierea a 5 autoturisme Lada şi Moskvici, aproape toţi pasagerii fiind răniţi, doi dintre ei, KUZIK BORIS MIHAILOVICI şi MELNICIUC NADEJDA STEPANOVA, decedând ulterior. Unul dintre autoturisme a fost incendiat cu o lovitura de AG-7 şi valorificat, după câţiva ani, de localnici, la fier vechi. Celelalte 4 autoturisme au fost ,,asigurate” în curtea postului local de poliţie. Conform afirmaţiilor fostului şef al acestei subunităţi, Ion LUNGAN, în anul 1991 aceste autoturisme au fost ridicate ,,de către o rusoaică, ofiţer de poliţie”, în prezenţa colonelului Nicolae VĂDUVA, şeful de atunci al I.P.J. Dolj care, întrebat fiind de către un ziarist, a afirmat că nu ştie cine a trimis-o la el pentru a o ajuta. ,,Epavele” au luat calea Federaţiei Ruse, încărcate într-un TIR, evident înmatriculat în Rusia.

Nu mică mi-a fost mirarea când, recent am aflat din media că Ala-Timofeeva CEABANIUC ,,grav rănită la gât, cu sechele majore urmare a evenimentelor trăite în România în decembrie 1989” a dat în judecată statul român pentru despăgubiri morale şi materiale. Analizând şi comparând nişte date, am aflat că respectiva doamnă, de naţionalitate ucrainiană s-a stabilit în urmă cu câţiva ani definitiv în Polonia, împreună cu soţul, Konstantin-Pavlovici CEABANIUC, având şi cetăţenia acestui stat. Tot ea este cea care în 24.12.1989 a sunat din centrala telefonică a hotelului Parc din Dr.Tr. Severin raportând ambasadei sovietice din Bucureşti ,,situaţia operativă” a grupului lor.

Lt.col.(r) Ioan MICLE

Tags: cioburi la coloana, dezvaluiri revolutie

Leave a Reply

Current month ye@r day *


Primim informaţii despre cazuri de corupţie şi despre nedreptăţi flagrante, tolerate sau muşamalizate de reprezentanţii instituţiilor statului. Trimiteţi-le la adresele de email: tdumitru @email.ro sau ag_tudor@yahoo.com, ori va prezentati cu ele la sediul Agentiei din str. Maresal Averescu, nr. 30, numai dupa ce stabilim contactul la tel: 0744.881.694. De restul se vor ocupa detectivii noştri.


Copyright © 2013 Detectivul Online. All rights reserved.