You are here: Home // Dezvaluiri // Execuţia Ceauşeştilor: 25 decembrie 1989, la ora 13:20, în Garnizoana Târgovişte

Execuţia Ceauşeştilor: 25 decembrie 1989, la ora 13:20, în Garnizoana Târgovişte

 

 

 


Decembrie 1989, ziua de Crăciun: dictatorul român Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena, sunt executaţi prin împuşcare, după o sentinţă pronunţată în mai puţin de două minute. Evenimentul se producea în urmă cu 24 de ani la Târgovişte, după ce cuplul fugise din Capitală cu un elicopter de pe clădirea Comitetului Central.

Procesul soţilor Ceausescu a început pe 25 decembrie 1989, la ora 13:20, cei doi fiind acuzaţi de genocid, subminarea puterii de stat prin organizarea de acţiuni armate împotriva poporului, subminarea economiei naţionale şi încercarea de a fugi din ţară pe baza unor fonduri de un miliard de dolari, depuse în băncile din străinătate.

În jurul orei 14.40 procesul s-a încheiat, iar sentinţa de condamnare la moarte a fost pronunţată la ora 14.45.

Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost executaţi cinci minute mai tărziu, în curtea garnizoanei.

Procesul şi execuţia au fost filmate iar imaginile au făcut înconjurul lumii, fiind difuzate şi de Televiziunea Română.

Judecătorul care i-a condamnat la moarte pe soţii Ceauşescu, colonelul de justiţie Gică Popa, s-a sinucis la 1 martie 1990, noteaza Mediafax.

După executarea soţilor Ceauşescu, sentinţa Tribunalului Extraordinar Militar a fost luată în evidenţa în registrul de executări penale, unde figurează la poziţia 1/1989, însă în niciun alt registru (opis, condică de şedinţă, condică de termene, registrul general de dosare) nu apărea înregistrat dosarul propriu-zis.

Ultimul drum al Ceauşestilor

În 2009, jurnalist The Observer Ed Vulliamy a realizat un reportaj în România, ocazie cu care a stat de vorbă cu mai multe persoane implicate în evenimentele de atunci, printre care şi cu unul dintre membrii plutonului de execuţie, Dorin Marian Carlan.

“Cărlan şi-a golit muniţia din Kalasnikov-ul AK-47 în trupurile dictatorului şi ale soţiei sale, după ce aceştia fuseseră capturaţi de revoluţionari. Momentele care au urmat execuţiei au fost difuzate insistent la televiziune, aeasta reprezentand o dovadă că o eră a luat sfarşit, ca cea mai turbulentă şi violentă revoluţie dintre cele care au dus la prăbuşirea comunismului în Europa de Est şi-a atins obiectivul”, noteaza The Observer.

  • “Am stat pe cadavrul lui Ceauşescu, pentru că nu mai era loc în elicopter”

Am stat pe cadavrul lui Ceauşescu, după ce l-am ucis, din cauză că nu mai era loc în elicopter. Probabil că era mai confortabil decât pe scaune, îşi aminteşte el. Trupul lui încă era cald, iar sângele a curs pe pantalonii mei de camuflaj. Armata nu mi-a plătit niciodată pentru curăţarea lor”.
De aici ăncolo, curge mărturia lui Dorin Cârlan: “În acele momente, am simţit că am jucat un rol în istorie. Ştiam totul despre Revoluţia Franceză, despre ghilotină, şi mi se părea ceva similar. Dar nu prea eram de acord cu asta. Sentinţa a fost pronunţată în doar un minut şi 44 de secunde, iar execuţia a durat mai puţin de 10 minute. Eu fusesem antrenat ca să îmi apăr ţara. Ceauşescu era comandantul meu suprem, iar datoria mea era să îl apăr cu orice preţ, nu să îl ucid”, îşi aminteşte Dorin Cârlan.

  • “Ceauşeştii plângeau ca doi copii”

Când Ceauşescu a ajuns în faţa judecătorilor, el era panicat, potrivit lui Cârlan: “Sunteţi români?”, a întrebat el. “Da, suntem cu generalul”, i s-a răspuns. Cârlan îşi aminteşte de momentul pronunţării sentinţei ca de unul “teribil”: “Sentinţa trebuia executată imediat. Trebuia să îl ucid pe preşedinte, şi mi-am spus că trebuie să fac asta pur şi simplu, fără să mă mai gândesc. Generalul Stănculescu ne-a ordonat să îi ducem afară, să îi aşezăm pe rând în dreptul zidului şi să îi împuşcăm, întâi pe el şi apoi pe ea”.

“Amândoi plângeau ca doi copii. Ceauşescu se uita la noi şi plângea: “Nu ne puteţi omorî ca pe nişte câini” spunea el. „Suntem pe cale să murim ca nişte câini””, îşi aminteste Dorin Cârlan.

“A fost un moment greu pentru noi toţi. Apoi ea a spus: “Daca aveti de gând să ne omoraţi, cel puţin din respect pentru dragostea pe care noi o avem unul faţă de altul, nu îl omorâţi pe el primul pentru ca apoi să mă lasaţi pe mine să mă uit. Cel puţin lasaţi-mă să mor în acelaşi timp cu soţul meu”. În acel moment, generalul a ordonat: „Duceţi-o la zid împreună cu soţul ei.”

“Apoi, Ceauşescu s-a uitat drept în ochii mei şi a strigat: Trăiască Republica Socialistă România! Istoria mă va răzbuna şi a început să cânte fragmente din Internaţionala. L-am împuşcat în timp ce cânta”, spune Cârlan.

  • Membru al plutonului de execuţie: Dupa ’89 am fost ostracizat

“Am fost ca nişte roboţi”, adaugă el. “Totul s-a întâmplat foarte repede. Imediat după aceea mi-am dorit să studiez filosofia şi dreptul, pentru a înţelege din punct de vedere legal ce s-a întâmplat. Eram un subofiţer care a ascultat ordinele superiorilor, însă am ucis un om după un proces fals.

L-am ucis pe Ceauşescu în ziua de Crăciun, dar decretul de înfiinţare a Curţii care l-a judecat a fost semnat abia pe 27 decembrie, când Ceauşescu era deja mort de două zile. Omul pe care l-am omorât era un dictator şi toţi spuneau că îl urăsc, dar şi pe mine m-au ostracizat după aceea.

Iliescu nu m-a plăcut, presa m-a blamat, iar în 1998 am fost concediat din Ministerul Apărării”, povesteşte Dorin Cârlan.

Astăzi, Dorin Marian Cârlan se descrie drept “un avocat marginalizat, o oaie neagră care oferă sfaturi juridice.” “Însă faptul că sunt în viaţă este un dar de la Dumnezeu, pentru că eu trăiesc pentru a spune şi altora această poveste”, îşi încheie povestea Dorin Cârlan.

 

Detectivul de serviciu                                                                                   Sursa:HotNews.ro

 

 

 

Tags: 26 decembrie 1989 la procesul soților ceaușescu de la târgoviște, executarea ceausestilor, perszoane implicate in executarea ceausestilor, executia ceausestilor

Leave a Reply

Current month ye@r day *


Primim informaţii despre cazuri de corupţie şi despre nedreptăţi flagrante, tolerate sau muşamalizate de reprezentanţii instituţiilor statului. Trimiteţi-le la adresele de email: tdumitru @email.ro sau ag_tudor@yahoo.com, ori va prezentati cu ele la sediul Agentiei din str. Maresal Averescu, nr. 30, numai dupa ce stabilim contactul la tel: 0744.881.694. De restul se vor ocupa detectivii noştri.


Copyright © 2013 Detectivul Online. All rights reserved.