You are here: Home // Dezvaluiri // Reteta pierderii averii dintr-o viata de munca cinstita

Reteta pierderii averii dintr-o viata de munca cinstita

 

STUDIU de CAZ. Reteta pierderii averii dintr-o viata de munca cinstita. PROTEST PUBLIC

Am primt la redacţie o misivă. Năpăstuitul i-a dat şi un nume: “Reţeta pierderii averii strânse după o viaţă de muncă cinstită”. Expeditorul, domnul Oprea, a avut nevoie de 33.542 de semne, adică 10 pagini, ca să-şi pună păţania la dispoziţia altor români care muncesc cu frică de Dumnezeu în suflet. Dar şi să ia aminte să nu care cumva să facă precum el. Şi, mai ales, să nu se încreadă în oameni extrem de binevoitori, fie ei bancheri, notari, avocaţi, procurori sau… cămătari! Povestea “netalentatului domn” Oprea nu-i singulară, ci supermultiplicată pe meleagurile mioritice. O poveste cu oameni buni traşi pe sfoară de oamenii răi, cu nemernici şi şpăgari, cu derbedei şi funcţionari fără caracter, cu escroci şi procurori ce vâslesc alături de infractori. În ziar, vă oferim prima parte a acestei scrisori deloc patetice. De fapt, epistola este o formă de protest public. Aşa a înţeles domnul Oprea să se manifeste pentru a-şi obţine dreptatea. Veţi vedea ce pâine bună de mâncat au avocaţii de insolvenţă. Cotidianul naţional PUTEREA a decis să fie cu ochii pe casele de insolvenţă şi să pornească o cruciadă jurnalistică. Pe www.puterea.ro veţi putea lectura toate cele 10 pagini scrise cu năduf de “netalentatul domn” Oprea. Toţi cei ce se simt lezaţi de povestea expusă aici pot să ne trimită punctele lor de vedere. PUTEREA le va acorda spaţiu editorial. Titlurile şi intertitlurile aparţin redacţiei.
Banca Intesa San Paolo Bank se joacă
Reţeta este cât se poate de simplă! Iei împrumut de la un cămătar, care se asociază cu contabilul tău, iar apoi intervin în schemă: un executor, un notar amabil, un comisar de poliţie (mereu acelaşi), unu-doi procurori colegi, unu-doi judecători colegi, un bancher şi un… lichidator. Acestea sunt ingredientele necesare şi suficiente pentru a-ţi fi furată munca, chiar dacă tu ai dreptate şi doreşti să-ţi fie dovedită dreptatea. Citiţi mai jos povestea neterminată a “netalentatului domn” Nicolae Oprea. Este lungă, dar face toţi banii pe care ar urma să-i pierdeţi dacă nu luaţi seamă la cei din jurul vostru.
“În anul 2011, datorită faptului că banca Intesa San Paolo Bank, condusă de noul director Budirincă Floricică, nu ne făcea refinanţarea necesară pentru achitarea datoriilor la stat şi a unui aparat de prelucrat lentile pe contur, am făcut două contracte de împrumut cu garanţie imobiliară (contract nr. 1653/09.08.2011, în valoare de 140.000 lei şi contract nr. 316/24.02.2012, în valoare de 120.000 lei) de la numita Săvoiu Nicoleta Daniela, soţia lui Băltăţeanu Dragoş George. Valoarea totală de 260.000 lei este suma înscrisă în contracte (unul de 140.000 şi altul de 120.000), dar valoarea reală a sumei de bani primite este de 170.000 lei, restul fiind dobânda. Contractul nr. 316/24.02.2012 conţine o clauză abuzivă pusă de notar, prin care condiţiona contractul de achitarea unei sume suplimentare de 25.000 euro în cazul în care nu se intabulează clădirea ce constituie garanţia pentru sumele împrumutate, respectiv cea situată în Bdul Revoluţiei nr.1.
Începând cu data de 09.08.2011, dată la care a fost contractat primul împrumut, numitul Băltăţeanu Dragoş George venea zilnic la punctul de lucru ce constituie garanţia, respectiv sediul din Bdul Revoluţiei nr. 1, unde funcţionează unitatea de optică medicală a SC ORTOPTIMED SRL, şi ridica în contul datoriei diferite sume de bani, în funcţie de încasări, dar nu semna nici o dispoziţie de plată, pentru că numitul Cojocaru Marian, angajat cu carte de muncă, care îndeplinea funcţiile de director economic, contabil şi casier al firmei, se ocupa de tot ceea ce înseamnă contabilitate în firmă.
Concordatul, soluţia cu două tăişuri
În luna iunie 2012 am discutat cu numitul Băltăţeanu Dragoş George vis-a-vis de vânzarea unui apartament, moştenire de la părinţi, pentru suma de 25.000 euro, în contrapartidă cu contractul în valoare de 120.000 lei.
Pentru că nu puteam să achităm integral suma cămătarului, iar banca nu ne mai acorda împrumut deoarece balanţele întocmite de contabil nu mai corespundeau, am hotărât să deschidem un concordat, drept pentru care am consultat un avocat şi un analist financiar.
Sub îndrumarea acestuia, am depus la Tribunalul Mehedinţi o cerere de deschidere a procedurii concordatului preventiv prevăzut de Legea 381/2009, în data de 04.07.2012 (dosar 6.211/101/2012), cerere ce ne-a fost respinsă în data de 27.09.2012.
Fără să ne anunţe, în data de 11.10.2012, Săvoiu Nicoleta Liliana, prin executor Purcaru Marcel, introduce acţiune de executare silită nr. 14.960/225/2012, pentru contractul în valoare de 140.000 lei şi nr. 14.961/225/2012 pentru contractul în valoare de 120.000 lei, acţiune admisă de către instanţa de judecată în data de 18.10.2012.
Băltăţeanu îşi joacă şansa
Neştiind de acţiunile pe care le întreprindea în data de 16.10.2012, în urma înţelegerii anterioare, am încheiat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului moştenire de la părinţi. La încheierea contractului de vânzare-cumpărare făcut la notarul public Băzăvan Marian Petrişor, fratele meu Oprea Dorel Mirel a primit 10.000 euro cash în faţa notarului şi a martorilor care asistaseră şi la succesiune. Diferenţa până la suma de 25.000 euro urma să se constituie ca plată pentru împrumutul de 120.000 lei. În actul de vânzare-cumpărare a fost trecută, sub îndrumarea notarului care ne explica faptul că taxele plătite sunt mai mici, valoarea de vânzare (77.000 lei). Astfel, restul sumei pe care trebuia să o primesc eu, respectiv 15.000 euro, împreună cu sumele de bani ridicate de la magazin, stingea contractul de 120.000 lei.
Contractele de împrumut cu garanţie imobiliară şi contractul de vânzare-cumpărare au fost întocmite la notarul public Băzăvan Marian Petrişor.
La un interval scurt de timp după vânzarea apartamentului, am primit de la executorul Purcaru Marcel ordin de executare silită pentru imobilul din Bdul Revoluţiei nr. 1, cererea de executare silită fiind făcută de numita Săvoiu Nicoleta Liliana încă din 18.04.2013 pentru sumele de bani înscrise în contracte (respectiv 140.000 lei şi 120.000 lei) fără să scadă banii ridicaţi în toată această perioadă de la punctul de lucru din Bdul Revoluţiei şi suma din contractul de vânzare al apartamentului.
Luând la cunoştinţă de cele două încuviinţări de executare silită admise, pe care executorul încerca să le pună în aplicare fără să ne înştiinţeze în nici un fel de cele ce urmau să se întâmple, am introdus în data de 21.12.2012 contestaţii la executare 18.994/225/2012 pentru dosarul 14.960/225/2012 şi 18.995/225/2012 pentru dosarul 14.961/225/2012.
Executarea silită
Am introdus aceste două dosare pentru a opri  executarea şi pentru a demonstra că din cele două contracte a fost plătită suma de 40.600 lei, prin bani ridicaţi de numitul Băltăţeanu Dragoş George de la punctul de lucru din Bdul Revoluţiei, la care se adaugă şi suma de 77.000 lei, echivalentul a 15.000 euro, sumă cu care a fost vândut apartamentul. Au fost depuse la dosar dispoziţiile de plată şi notele contabile primite de la contabil (Cojocaru Marian), acte pe care contabilul mi-a spus că sunt prinse în contabilitate şi cu care se justificau retragerile de bani din casă la sfârşitul zilei. Totodată, în dosare a fost depus şi contractul de împrumut prin care împrumutam firma cu suma de bani pe care trebuia să o primesc de la Băltăţeanu Dragoş George, dar cu care mă înţelesesem să o compensăm cu împrumutul de 120.000 lei.
Corupţia, peste tot şi în toate
În data de 17.12.2012, văzând respingerea primei acţiuni de concordat, am introdus o nouă cerere de deschidere a procedurii concordatului preventiv (dosar 12.530/101/2012), cerere respinsă din nou pe data de 03.01.2013.
Nu ştiu care sunt motivele respingerii celor două acţiuni de concordat, dar din cele ce discuta Băltăţeanu Dragoş George reieşea că atât timp cât are posibilităţi financiare va cumpăra pe oricine, în orice poziţie socială şi orice funcţie ar ocupa în cadrul instituţiilor statului.
Am pierdut aceste procese şi, pentru că nu reuşeam să facem rost de bani, iar directorul economic nu dorea să-şi facă datoria şi eram în situaţia de a nu ni se mai prelungi nici linia de credit pe care o aveam la bancă, i-am cerut acestuia să-şi dea demisia. La insistenţe, contabilul şi-a dat demisia, dar nu a vrut să predea arhiva digitală şi să şteargă din calculator datele referitoare la firma ORTOPTIMED, cum ar fi fost legal şi moral. I-am cerut aceasta pentru a nu se folosi de datele pe care le deţinea, falsificând anumite acte contabile.
Ulterior am apelat la un alt contabil, care, făcându-şi meseria, a dovedit că se poate prelungi linia de credit.
Începând cu data demisiei, respectiv 28.14.2013, directorul economic s-a aliat cu Băltăţeanu Dragoş şi Săvoiu Nicoleta, furnizându-le date despre firma SC ORTOPTIMED SRL şi, operând în contabilitatea pe care nu a predat-o, le-a dat hârtii contrafăcute.
Procurorul Costin Tuică şi perdeaua NUP
Văzând că am pierdut procesele prin care încercam să dovedim suma primită de Băltăţeanu Dragoş şi Săvoiu Nicoleta, pe care aceştia nu o mai recunoşteau, am făcut plângere la procuratură. Pentru a dovedi că sumele au fost ridicate de Băltăţeanu de la firmă, în plângere am specificat persoanele pe care le propuneam ca martori, respectiv personalul angajat şi persoane străine care erau prezente în acel moment. Totodată, am numit şi martorii care puteau demonstra că nu am primit banii pe apartament. Dosarul a fost trimis spre anchetare comisarului Tuică Costin. În urma unei anchete sumare, în care s-au luat declaraţii doar părţii reclamante, respectiv lui Oprea Nicolae, şi părţii reclamate, respectiv lui Băltăţeanu Dragoş George, procurorul de caz, pe baza acestei anchete sumare şi a propunerii comisarului, a dat rezoluţia de NUP.
Am făcut apel la rezoluţiile date de procuror, rezoluţii date pe baza acelei anchete sumare făcută de comisar, apel concretizat în dosarul 14.174/225/2013 înregistrat în data de 28.10.2013. Apelul a fost respins în data de 16.12.2013. Făcând plângere la prim-procuror s-a deschis un nou dosar, cu nr. 1.603/225/2014 înregistrat în data de 10.02.2014.
Dosarul a fost respins în data de 05.03.2014. Cercetările pentru fiecare dosar au fost efectuate de către acelaşi comisar Tuică Costin, care nu a făcut altceva decât să confirme de fiecare dată cele ce scrisese ca şi concluzii la plângere, fără să facă nici o altă investigaţie.
În urma consultării unui consultant financiar economist, Naidan Nicolae, şi a avocatului Ionescu Ramona, aceştia ne-au recomandat să intrăm în insolvenţă cu reorganizare, urmând să se ocupe ulterior de derularea întregii proceduri. Am hotărât să mergem pe acest drum, deoarece nu reuşeam să facem rost de suma pe care trebuia să o dăm lui Băltăţeanu Dragoş şi Săvoiu Nicoleta.
Insolvenţa, sufletul escrocilor
În luna mai 2013 a fost introdusă la Tribunalul Mehedinţi cererea de intrare în insolvenţă cu reorganizare, încrezători că vom reuşi să salvăm afacerea atât pentru noi, cât şi pentru angajaţi.
Dar a venit prima lovitură din partea justiţiei, pe care în primă fază am considerat-o o eroare umană. Faţă de cererea noastră de insolvenţă cu reorganizare, comunicarea hotărârii judecătorului Zoican Dorinel a fost de faliment, total diferită de cererea noastră. Am făcut apel la Curtea de Apel Craiova, care a îndreptat eroarea din prima decizie a judecătorului dar, în continuare, pe listele de la completul de judecată era trecut tot “faliment”. Totodată, era numit lichidator SPRL-ul lui Popescu Emil, cu toate că în cerere îl invocam pe Naidan Nicolae. Mult mai târziu am înţeles că, de fapt, judecătorul vedea în continuare doar “falimentul”.
Am aflat că numitul Băltăţeanu Dragoş George a luat legătura încă din luna august, prin intermediul directorului Budirincă Floricică, de la sucursala Drobeta-Turnu Severin a băncii Intesa San Paolo Bank, cu persoana din cadrul băncii de la nivel central care se ocupa cu firmele ce au credite şi sunt în insolvenţă, pe nume Pop Ştefan, şi a făcut o cerere de cumpărare a creanţei băncii. În acelaşi timp, pe o cerere înaintată la tribunal de Săvoiu Nicoleta Liliana în luna august am descoperit notat acest număr.
Intesa San Paolo Bank blochează linia de credit
La scurt timp de la aflarea acestei informaţii, am primit o adresă din partea băncii, prin care aceasta denunţa unilateral contractele de împrumut pe care le aveam, pentru un motiv a cărui îndeplinire nu a depins numai de mine. În încercarea de a contracara acest fapt, am purtat o discuţie cu directorul sucursalei şi i-am cerut un număr de telefon pentru a purta o discuţie cu cel din partea băncii ce se ocupa cu insolvenţa firmei. La insistenţe, cu foarte mare greutate, ne-a dat acest număr. În acelaşi timp, pe una din înaintările făcute la bancă de Săvoiu Nicoleta Liliana, am descoperit acest număr dat acesteia încă din luna august.
Am înaintat adrese prin care demonstram că motivaţia de denunţare a contractelor nu erau întemeiate, deoarece noi depuseserăm toate diligenţele pentru îndeplinirea punctului din contract, dar realizarea depindea de autorităţile locale, respectiv de Primărie.
Pentru unul din credite, respectiv linia de credit, în momentul în care se apropia de termenul pentru care fusese prelungit ni s-a comunicat că nu va mai fi prelungit, drept pentru care am făcut o cerere de prelungire cu care ne-am dus la directorul general Anca Paul Mihai. În timpul discuţiei, domnul director, scuzându-se că nu ştie despre ce este vorba, a luat legătura cu Ştefan Pop, iar în urma convorbirii care a avut loc ne-a transmis în timp ce vorbea la telefon că cel cu care vorbeşte îi spune că cel care a făcut cererea de cumpărare a creanţei are cumpărător pentru casa care constituie garanţie pentru credite (cea situată în Bdul Carol I  nr.73).
Între timp, persoana care se ocupa de insolvenţă, respectiv Ionescu Ramona, a fost contactată de Popescu Aurel, angajat al ANAF – sucursala Drobeta-Turnu Severin, care preluase dosarul de insolvenţă al SC ORTOPTIMED SRL. În urma discuţiilor purtate, acesta i-a recomandat să nu se mai implice în acest dosar de insolvenţă, lucru care s-a şi întâmplat.
Comitetul creditorilor
La prima întrunire a comitetului creditorilor în 24.09.2013, cererile făcute de bancă şi de către cei de la ANAF sunt identice cu cea făcută de numita Săvoiu Nicoleta Liliana. În timpul şedinţei, relaţia dintre Popescu Aurel şi Băltăţeanu Dragoş George, ca procurator al soţiei Săvoiu Nicoleta Liliana, era mai mult decât evidentă. Toate propunerile făcute de acesta fiind preluate de către Popescu Aurel şi Budirincă Floricică. Obedienţa lui Popescu Aurel faţă de Băltăţeanu a mers până acolo încât acesta a făcut tot posibilul să înlăture de la masa credală atât salariaţii, cât şi o parte din chirografari, astfel încât să rămână cu drept de vot doar: banca, cămătarul Săvoiu Nicoleta Liliana, iar la chirografari doar Săvoiu Nicoleta Liliana. În toată şedinţa, Popescu Aurel sugera celorlalţi creditori, respectiv Administraţiei locale, că nu pot vota altfel decât votează el.
În această şedinţă, Băltăţeanu Dragoş susţinea înlocuirea lichidatorului judiciar  propus şi aprobat la Curtea de Apel Craiova, respectiv Naidan Nicolae. Propunerea era pentru Popescu Emil, cu care noi, ca persoane fizice, mai avuseserăm contre, făcându-i acestuia plângere penală într-un alt caz. Ceea ce era frapant în cererile scrise ale celor trei (Săvoiu, ANAF, bancă) este faptul că toţi trei trec acelaşi lichidator şi aceeaşi sumă ca şi remuneraţie pentru acesta. În concluzie, sunt identice, doar scrise altfel.
ANAF şi Bălţăţeanu
Ulterior, i-am întâlnit de mai multe ori la sediul ANAF, atât eu, cât şi alte persoane, pe cei doi (Băltăţeanu Dragoş şi Popescu Aurel), vizitele lui Băltăţeanu la Popescu fiind de notorietate în instituţie.
La interval scurt de timp, respectiv pe 04.10.2013, au făcut o nouă adunare a creditorilor, care s-a organizat în una dintre clădirile cămătarului Băltăţeanu Dragoş George şi de care am aflat întâmplător. Ducându-ne la adresa respectivă, am constatat că fostul nostru director economic este implicat în afaceri cu acesta şi că îi furniza acestuia informaţii despre firma de la care i se ceruse să demisioneze, respectiv SC ORTOPTIMED SRL.
În urma unei sesizări făcute la Poliţie de către Săvoiu Nicoleta Liliana, ne-am trezit cu un control la firmă. Echipa era compusă din patru persoane şi, culmea coincidenţei, din ea făcea parte şi comisarul Tuică Costin, pe lângă Băicuş Nicolae, Popa şi o doamnă. Aceştia au căutat caietele pe care angajatele ţineau evidenţa clienţilor care plăteau în rate, care nu constituiau ca evidenţă dublă, aşa cum fuseseră informaţi  în sesizare de numita Săvoiu Nicoleta, acesteia aducându-i-se la cunoştinţă, de către fostul director economic Cojocaru Marian. Au ridicat caietele găsite şi au făcut un proces-verbal în urma căruia au deschis un dosar de cercetare penală pentru administratorul Ferariu Dorina.
De existenţa acestui dosar s-a folosit Săvoiu Nicoleta Liliana. Printr-o adresă eliberată de comisarul Tuică Costin, în care se specifica faptul că s-a început cercetarea penală faţă de Ferariu Dorina, aceasta a făcut cerere la judecătorul sindic şi a cerut eliminarea creanţei lui Ferariu Dorina din tabelul creditorilor. Judecătorul a dat curs cererii, chiar dacă în adresă era specificat că este vorba doar de cercetare şi nu despre o hotărâre definitivă a vreunei instanţe de judecată, şi a eliminat-o atât din tabelul creditorilor ca reprezentant al chirografarilor, cât şi din comitetul creditorilor.
Tot în această perioadă, fostul director economic i-a predat comisarului Tuică caiete pe care le-a sustras cu mult înainte de a-şi da demisia şi pe care le-a ştampilat, cu o ştampilă pe care bănuiesc că şi-a făcut-o după cea existentă, caiete pe care comisarul Tuică a încercat să le folosească în ancheta pe care o făcea.
Procurorul Costin Tuică
În interogatoriul pe care l-a luat angajatelor Olaru Cristina, Eftimie Patricia, Vasile Florina, acestea au recunoscut că acele caiete prezentate în faţa lor şi pe marginea cărora comisarul Tuică Costin încerca să le ia interogatoriu nu sunt cele ridicate de la societate, în urma controlului. Cele ridicate de la firmă de către echipă nu erau ştampilate, fapt consemnat şi în procesul-verbal încheiat la data respectivă. L-au întrebat pe acesta de unde le are, dar acesta a evitat răspunsul.
Săvoiu Nicoleta Liliana a făcut o nouă sesizare la Poliţie faţă de modul în care au fost înregistrate contractele de împrumut (acela de 140.000 lei şi cel de 120.000 lei) în contabilitate, fapt ce a condus la deschiderea unui nou dosar penal la adresa lui Ferariu Dorina, pentru evaziune fiscală. Dosarul s-a concretizat cu o expertiză contabilă, care a constatat inexistenţa faptei de evaziune fiscală.
Ajungând la concluzia că în oraş nu avem cum să dovedim cămătăria, datorită posibilităţilor financiare şi a plăţilor pe care le făcea diferiţilor colaboratori, aşa cum s-a exprimat Băltăţeanu Dragoş într-o discuţie faţă de o altă victimă a sa, am  recurs la a face sesizare la DNA Craiova şi la DIICOT Mehedinţi, în luna octombrie 2013.
Procurorul Constantin Şopalcă
Pe cea de la DIICOT Mehedinţi a preluat-o procurorul Şopalcă Constantin, care, în urma discuţiilor purtate, a promis că se va ocupa de caz, dar în urma îmbolnăvirii acestuia dosarul a rămas în aşteptare. La revenirea acestuia la serviciu, în urma unei convorbiri, acesta ne-a spus că nu se poate ocupa de dosar înainte de luna septembrie 2014. Între timp, în urma unor cercetări făcute de mine personal, am mai depus la dosar probe care îi încriminau pe Băltăţeanu Dragoş George, Săvoiu Nicoleta Liliana, Cojocaru Marian şi pe alţii în constituirea de grup infracţional pentru cămătărie, evaziune fiscală, divulgare de informaţii.
În luna aprilie 2014, dosarul de la DNA Craiova a ajuns la Procuratura Mehedinţi şi, culmea coincidenţei, procurorul care primeşte dosarul îl trimite la IPJ Mehedinţi. Cine credeţi ca îl primeşte spre a face cercetările? Comisarul Tuică Costin.
La prima citare pe care mi-a făcut-o, am solicitat recuzarea acestuia, ştiind atitudinea acestuia faţă de cazul în speţă, respectiv că va încerca să-l spele pe Băltăţeanu Dragoş George şi pe Săvoiu Nicoleta Liliana. Spre surprinderea mea, această recuzare a fost ignorată de procuror, astfel încât acesta a fost menţinut în continuare ca şi comisar care anchetează cazul.
Anchetele trenează
Avocatul care mă reprezenta, observând audierile făcute de către domnul comisar Tuică Costin, a sesizat faptul că acesta încearcă să evite anchetarea tuturor celor  care puteau să aducă lămuriri faţă de numiţii Băltăţeanu Dragoş George şi Săvoiu Nicoleta Liliana, astfel ca faptele făcute de aceştia să nu se încadreze în cele scrise în sesizarea de la DNA, respectiv cămătărie, evaziune, divulgarea de informaţii, drept pentru care a făcut o nouă cerere de declinare a celor ce se ocupă de anchetă spre cei de la Craiova.
La sesizările repetate pe care le-am făcut instanţei, respectiv domnului  judecător Zoican Dorinel, despre existenţa dosarelor penale în cercetare vis-a-vis de cei doi, care au ca scop dovedirea faptului că aceştia nu au sumele înscrise în tabelul creditorilor, acesta le-a ignorat.  Nu tot acelaşi lucru a făcut şi faţă de sesizarea făcută de Săvoiu faţă de Ferariu, căreia i-a dat curs.
Judecătorul Dorinel Zoican
Asociatul Talpeş Albert Dănuţ a depus pe data de 16.12.2013 cerere în anularea hotărârii AGA a deciziei adunării generale a asociaţilor SC ORTOPTIMED SRL prin care se propunea intrarea în insolvenţă cu reorganizare. Dosarul a fost judecat în completul de judecată condus de judecătorul Falcan Claudiu Daniel. Primul termen a fost pe 14.04.2014, iar judecata pe fond s-a făcut pe data de 05.04.2014, dată la care judecătorul a amânat pronunţarea până pe 19.04.2014,  când a respins acţiunea, comunicarea nefăcându-se încă. Solicitarea făcută de Talpeş Albert Dănuţ de a comunica hotărârea, deoarece pe data de 10.06.2014 este pe rol judecarea pe fond a dosarului de insolvenţă 5.772/101/2013, a rămas fără un răspuns în termenul cerut.
Culmea coincidenţelor este aceea că, după şedinţa din 10.06.2014, în care s-a cerut recuzarea judecătorului Zoican Dorinel, recuzare pe care domnul judecător s-a grăbit să o supună analizei unui alt complet, astfel încât să poată da hotărâri în continuare în acest dosar, a doua zi, respectiv în 11.06.2014, a sosit şi comunicarea din dosarul lui Talpeş Albert Dănuţ 11.933/101/2013, astfel încât hotărârile în ceea ce priveşte dosarul 5.772/101/2013 de insolvenţă să fie deja publicate şi să-şi producă efectul.
Lichidatorul cămătarului
Înainte de a continua, trebuie să spun despre existenţa unui conflict cu lichidatorul Popescu Emil. Tot în aceeaşi perioadă, Oprea Doru era asociat unic la firma SC ORTOPTIMED 2009 SRL, ce avea ca obiect de activitate comercializarea produselor tip plafar. Datorită faptului că în mod neîntemeiat lichidatorul i-a atras răspunderea materială, i-am făcut o plângere penală, care este încă în curs de judecată.
Într-una din şedinţele de la tribunal, avocatul Ghenciu Claudiu, reprezentant al lui Săvoiu Nicoleta Liliana (soţia lui Băltăţeanu Dragoş George) şi, indirect, al SPRL-ului lichidatorului Popescu Emil, pentru care acesta are reprezentare în alte procese de insolvenţă, cere judecătorului sindic Zoican Dorinel schimbarea lichidatorului. Cu toate că procesele-verbale ale adunărilor creditorilor, prin care se propunea în mod explicit numirea celui mai de sus ca lichidator, erau contestate la Curtea de Apel Craiova şi încă nu fuseseră judecate, judecătorul Zoican Dorinel stabileşte schimbarea vechiului lichidator Naidan Nicolae cu cel cerut în mod explicit de cămătar.
Odată numit lichidator, Popescu Emil începe operaţiile ce trebuie să conducă la satisfacerea cererii cămătarului, respectiv declararea falimentului firmei pentru a intra în posesia patrimoniului acesteia.
Printr-un supliment la raportul celuilalt lichidator judiciar, noul lichidator Popescu Emil prezintă o analiză sumară şi defavorabilă a situaţiei financiare a societăţii şi  înaintează judecătorului sindic cerere de schimbare a mea din administrator special şi de intrare în faliment. Cu toate că prezentasem o analiză economic-financiară făcută de un expert contabil, din care reieşea creşterea economică pe care o înregistra societatea din momentul numirii mele de către fostul lichidator, judecătorul Zoican Dorinel a hotărât schimbarea mea din administrator special şi numirea lui ca administrator judiciar. Cererea de intrare în faliment i-a fost respinsă ca prematură, pentru a nu bate la ochi că îi aproba acestuia totul.
Lichidatorul Emil Popescu
În data de 28.03.2014, la ora 15.00, fără a anunţa în vreun fel, în timp ce eram plecat din localitate, nou-numitul lichidator, respectiv Popescu Emil, a venit însoţit de trei angajaţi şi de alţi trei paznici la punctul de lucru situat în Bdul Revoluţiei nr.1 şi a început un scandal monstru în faţa angajatelor şi a clienţilor, ţipând că el  este noul administrator al firmei şi că a venit să închidă magazinul, pentru că vrea să facă inventar ca să vadă patrimoniul societăţii.
Încercările susţinute ale soţiei de a purta o discuţie civilizată cu numitul Popescu Emil au fost zadarnice, deoarece acesta, sub acoperirea celor trei paznici, ameninţa în permanenţă că el a venit să închidă unitatea pentru că aşa a hotărât el.  Pentru că nu a vrut să schimbe închizătorile la uşi, acesta a început să profereze ameninţări repetând cu obstinaţie că noi nu ştim ce înseamnă să fii numit administrator şi ce responsabilităţi are el vis-a-vis de bunul mers al firmei. Sosind şi eu la magazin, în contextul în care erau deja acolo atât angajaţi ai firmei cu care aveam contract pentru asigurarea protecţiei magazinului, aceştia chemaseră şi Politia locală, pentru că nu se putuseră înţelege cu Popescu Emil, am convenit ca a doua zi să revenim şi să efectuăm inventarul. În mod abuziv, sub ameninţarea că el ne face dosar penal, a pus sigiliu pe uşile magazinului, urmând a ne întâlni a doua zi pentru efectuarea inventarului.
Pe toată perioada discuţiilor purtate, Popescu Emil voia să ne bage pe gât instalaţii de supraveghere video pe care urma să le instaleze firma care îi furnizase paznicii şi care urma să efectueze şi înregistrările. Întrebându-l  cine plăteşte această investiţie, acesta mi-a răspuns că firma. Atunci i-am spus că firma nu poate susţine o astfel de investiţie, dar dacă doar aşa putem continua activitatea, atunci sunt de acord. Când i-am spus că sunt de acord cu instalarea camerelor de supraveghere, dar să fie făcută de firma cu care aveam contract, pentru că înregistrarea va fi făcută şi reţinută la Bucureşti unde este sediul firmei, acesta nu a mai insistat.
După închiderea magazinului, sub acoperirea numirii ca lichidator a pus pază de la firma care îi dăduse pe cei trei paznici şi al cărei patron are un conflict cu firma noastră. (Cu ceva timp, în urma unui control oftalmologic făcut, şi-a comandat lentile speciale foarte scumpe şi sub auspiciul că nu este pregătit financiar în acel moment a insistat să i le comandăm, că nu se pune problema achitării. Cunoscând persoana cu care acesta venise şi o recomandase, persoană serioasă cu care mai procedasem aşa, i-am comandat lentilele, dar acesta nu a mai venit să le achite, astfel încât acestea au rămas în stoc).
Am făcut inventarul pe data de 29.03 şi 30.03, inventar care s-a făcut doar în încăperile de la parter, iar la mansardă s-a deschis doar pentru a pune sigilii pe geamuri.  Începând cu data de 31.03.2014, sub motivaţia că el nu are încredere în angajate şi că acestea trebuie să-i depună lui garanţii mobiliare, şi sub acoperirea aşa-ziselor sigilii aplicate, magazinul a rămas închis şi firma nu a mai desfăşurat nici o activitate specifică.
Începând cu această dată, lichidatorul a început să facă toate demersurile pentru a ne băga în faliment, aşa cum îi cerea cămătarul Băltăţeanu Dragoş George procurator pentru soţia Săvoiu Nicoleta Liliana reprezentată de avocat Ghenciu  Claudiu, avocat ce a mai reprezentat şi mai reprezintă SPRL-ul lui Popescu Emil în dosare de insolvenţă.
În discuţiile purtate la sediul lichidatorului judiciar din Str. Zăbrăuţului nr.7, prin care îi solicitam să deschidă magazinul şi să ne continuăm activitatea, acesta repeta continuu că el nu are încredere în angajaţi şi că are nevoie de garanţii imobiliare.
Începând cu această dată (31.03.2014) angajatele au fost în repetate rânduri la sediul lichidatorului, explicându-i situaţiile financiare dificile în care se află (au copii în întreţinere, cheltuieli cu întreţinerea apartamentelor şi rate la bancă) şi să le explice în ce raporturi se afla cu firma. Acesta le repeta că el nu are nimic cu a relua activitatea, dar în acelaşi timp cerea în continuare garanţiile imobiliare pentru cel ce preia gestiunea. Ştiind aceasta, am luat legătura cu cineva care lucrase ca gestionar în cadrul MAI şi cu care am fost la lichidator pentru a prelua gestiunea şi a depune garanţia cerută. Aşa cum era de aşteptat, acesta a refuzat, motivând că urmează să se întrunească comitetul creditorilor care va hotărî falimentul.
Lichidatorul vrea falimentul
Întâlnindu-se cu unul din angajaţii lichidatorului, pe nume Ianas Marian, Olaru Cristina l-a întrebat când va începe munca. Acesta i-a spus că ,,nu vrea ţiganu ăl bătrân să vă mai lăsăm să lucraţi, că vrea ca firma să intre în faliment,,. Nu ştiu cine este acel ţigan, dar ştiu că aşa cum a procedat lichidatorul confirmă că acesta este condus de o terţă persoană, care are interes faţă de imobilul situat pe B.dul Carol I nr.73.
Activitatea a încetat, iar acţiunile lichidatorului s-au dovedit a fi acţiuni ce se fac în cazul societăţilor ce au cerut direct falimentul şi nu ca acelea ce au solicitat reorganizarea.
În toată perioada care a urmat închiderii magazinului, clienţii care îşi comandaseră ochelari au continuat să vină pentru a-şi ridica marfa ce o plătiseră sau la care dăduseră avans. Unii au făcut plângere la Protecţia consumatorului, cei de la Protecţia consumatorului venind la sediul firmei pentru a constata cele reclamate şi a ne anunţa că riscăm să primim amendă, care nu este prea mică. Anunţând lichidatorul, acesta a spus că pe el nu-l interesează acest aspect, pentru că el hotărăşte ce şi cum se face cu firma.
Joc de glezne pe seama oamenilor
Văzând acţiunile administratorului judiciar, am făcut o plângere către judecătorul sindic Zoican Dorinel, plângere în care îi arătam acestuia ce se întâmplă şi că, deşi nu era pronunţat falimentul, acţiunile lichidatorului sunt asemănătoare că în cazul falimentului, cerându-i acestuia să constate că firma are pierderi zilnice de 3.000 lei. Judecătorul, în loc să analizeze acţiunile lichidatorului, a deschis un nou dosar ca pentru pagube ce le-ar produce lichidatorul firmei. Am constatat că orice plângere în care vrei să arăţi realitatea poate fi contracarată prin divizare.
Începând cu data încetării activităţii de la punctul de lucru din Bdul Revoluţiei, toate acţiunile noului administrator judiciar sunt îndreptate spre a îngloda firma în datorii.
Astfel:
Angajatele au rămas prinse în continuare (nefiind declarate prin REVISAL în şomaj) astfel încât toate datoriile firmei către ANAF, pe lângă faptul că au rămas neachitate, creşteau în mod artificial.
Utilităţile plătite de firmă (apă, gunoi, căldură, curent electric) nu au mai fost plătite, iar pe lângă sumele curente se adună şi penalităţile de rigoare.
Nu au fost depuse declaraţii la ANAF şi nici bilanţul la 31.12.2013, care se depune în luna mai.
Ilegalităţile  lichidatorului Emil Popescu
În data 09.05.2014, în urma convenirii anterioare, lichidatorul a venit la sediul din Bdul Carol l nr.73, unde a filmat cu un cameraman exteriorul clădirii şi toate interioarele. După aceea s-a făcut un inventar cu aparatura, mobilierul existent şi contractele de închiriere pentru spaţii dintre SC ORTOPTIMED SRL şi: SC DMD MEDIA SRL, SC LA CASA ULTIMULUI ROMANTIC SRL ŞI OPREA NICOLAE. Aşa cum declarase anterior, vis-a-vis de aceste contracte, le-a denunţat, invocând o adunare a creditorilor care hotăra anularea acestora şi care cerea renegocierea preţului de închiriere pe baza unei oferte de preţ din partea chiriaşilor. Bineînţeles că toate ofertele de preţ au fost refuzate, dar administratorul judiciar nici nu a propus un preţ de închiriere din partea comitetului creditorilor.
Din ziua inventarului, sub auspiciul păstrării patrimoniului, administratorul judiciar a angajat o nouă cheltuială. A pus o firmă de pază să asigure paza permanentă la sediul din Bdul Carol l, pază care este şi actualmente.
Cele două firme care aveau în chirie spaţii în clădire şi care aduceau un venit societăţii au fost nevoite să plece, încetând totodată şi plata datoriilor.
În data de 15.05.2014, Popescu Emil cu angajaţii săi au blocat maşina Dacia  DUSTER care era luată în leasing pe firmă. Aşa cum afirmase într-o conversaţie cu cămătarul, lichidatorul trebuia să facă totul pentru a nu mai avea mijloc de deplasare, pe lângă acela de a nu mai avea activitate şi deci de a nu mai dispune de bani. Pentru că maşina era încă neachitată, acesta a achitat diferenţa, astfel încât aceasta să nu fie ridicată de firma de leasing. Aceasta este o dovadă a faptului că lichidatorul nu urmăreşte altceva decât obţinerea pe nimic a patrimoniului societăţii în cazul falimentului propus de el şi eventual aprobat de judecător.
Deoarece eu am deblocat maşina şi am dus-o la service unde avea deschisă o fişă de daune şi trebuia reparată, lichidatorul i-a pus la dispoziţie lui Băltăţeanu Dragoş George imaginile filmate cu maşina şi l-a pus să facă reclamaţie pentru furt la IPJ Mehedinţi (acesta neavând nici o calitate, în afară de faptul că este cămătar şi soţul numitei Săvoiu Nicoleta Liliana).
Aşa cum rezultă din toate acţiunile întreprinse până în acest moment, dorinţa expresă a lichidatorului este aceea de a mă scoate pe mine şi familia din spaţiul clădirii din Bdul Carol I nr.73, care este locuinţă pentru mine şi familie.
Confesiunile unui lichidator
Odată introdusă firma în insolvenţă, se depun toate diligenţele pentru a o pune în incapacitate de plată faţă de furnizori, faţă de utilităţi, faţă de împrumuturile luate de la bănci, faţă de taxele la stat (atât locale, cât şi centrale). Lucrători principali în aceste demersuri sunt lichidatorul (care spune că are grijă de cererile creditorilor) şi judecătorul care aprobă tot ceea ce cere lichidatorul şi respinge tot ceea ce cere firma în insolvenţă, astfel încât în cel mai scurt timp posibil să poată fi cerut falimentul.
Odată declarat falimentul, lichidatorul, care în prealabil ştie cu cât vor să cumpere persoanele interesate patrimoniul societăţii, se face că face evaluari ale patrimoniului pe care îl scoate ulterior la vânzare la preţuri modice. Aceste preţuri sunt aduse la nivelul cerut de cei interesaţi, prin licitaţii repetate, iar atunci când nici nu te aştepţi obiectivele firmei sunt vândute, iar tu afli despre vânzare ulterior.
Banii daţi pe obiectivele firmei sunt pentru cele înscrise în acte, dar cel ce cumpără ştie de la bun început cât trebuie să mai primească fiecare jucător din acest puzzle, astfel încât acestora „nici gura nu le miroase, nici usturoi nu au mâncat”.
Astfel, persoane care în aparenţă par oneste şi fără nici o pată, prin participarea directă sau prin interpuşi la licitaţie, reuşesc să dea o alură legală întregii operaţiuni.
Aşa fac unii avere (direct şi indirect)!
Cu stimă şi mulţumiri pentru domnul director al ziarului PUTEREA, Mihai Pâlşu, care a acceptat pro bono să publice scrisoarea mea, Oprea Nicolae

Tags: contract de imprumut semnat sub amenintare, cum pot lua un imprumut de 15 000 euro de la camatari??, av ferariu si dragne, naidan nicolae, semne ca vrea doar averea ta, putere ro oprea nicolae, ziar puterea plangere purcaru camatarie, notari si camarari impreuna cu exectori judecatoresti si lichidatori sunt grup infractionar, plângere pt un detectiv, unde fac plângere pt un detectiv care nu și-a făcut trfaba

Leave a Reply

Current month ye@r day *


Primim informaţii despre cazuri de corupţie şi despre nedreptăţi flagrante, tolerate sau muşamalizate de reprezentanţii instituţiilor statului. Trimiteţi-le la adresele de email: tdumitru @email.ro sau ag_tudor@yahoo.com, ori va prezentati cu ele la sediul Agentiei din str. Maresal Averescu, nr. 30, numai dupa ce stabilim contactul la tel: 0744.881.694. De restul se vor ocupa detectivii noştri.


Copyright © 2013 Detectivul Online. All rights reserved.