You are here: Home // Actualitate, Dezvaluiri // UNPR Turnu Severin. Constantin Gherghe, militian contrabandist, politician traseist, primar iubaret

UNPR Turnu Severin. Constantin Gherghe, militian contrabandist, politician traseist, primar iubaret

Este plină România de personaje politice exotice, dar traseu politic atât de spectaculos ca al primarulului din Turnu Severin, Constantin Gherghe, mai rar. La începuturi, înainte de 1989, Gherghe a fost miliţian, apoi poliţist de frontieră, apoi contrabandist de benzină pe Clisura Dunării, abia apoi student la defuncta facultate de diplome la comandă Decebal din Herculane şi avocat de prestigiu. Deşi târa după el acest impresionant CV, Gherghe s-a aruncat în politică abia în anii 2000. La început la PSD, ca tot severineanul. Apoi a „trădat” PSD pentru PDL, PDL pentru PMP, iar PMP pentru UNPR. Deşi duşman politic conjunctural al penalistului Adrian Duicu, preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Mehedinţi, Gherghe face parte din aceeaşi familie transpartinică ce jupâneşte judeţul şi oraşul: benzinarii. Prin benzinari înţelegem securişti, poliţişti, foşti activişti comunişti, chelneri ciripitori la respectabilele instituţii amintite care având la îndemână contactele şi logistica de partid şi de stat au luat frâiele economiei locale de piaţă speculând mai ales embargoul comercial impus fostei Iugoslavii. Deşi inconsecvent politic, Costică Gherghe a rămas fidel imaginii sale de „oltenean iubăreţ”, amantele sale de serviciu făcând nu legea în urbe, cât deliciul electoratului spectator la coţcăriile lui Gherghe. În acest moment, primarul Severinului este implicat într-un scandal de prostituţie în derulare. Conform procurorilor, Moş Gherghe a plătit o Crăciuniţă minoră să-i danseze lasciv în poală contra o mie de lei noi.


Duicu şi Gherghe
Tânărul absolvent, locotenentul Constantin Gherghe, a fost repartizat la Miliţia oraşului Baia de Aramă, la judiciar. Baia de Mehedinţi este un fief al contrabandiştilor şi braconierilor de când a fost atestat oraşul. A fost prigonit şi de unii, şi de alţii, „că era halap şi prost”, zic sursele PUTEREA. Gonit din Baia, Gherghe se ceru la Miliţia Orşova, oraş cu aceeaşi reputaţie, la economic. În ciuda unei sumedenii de matrapazlâcuri, în general bişniţă cu produse confiscate din micul trafic de frontieră, este promovat chiar la troacă, mai precis la Poliţia de Frontieră, Biroul Orşova. În 1992, pe Costică Gherghe şi pe toţi contrabandiştii îi lovi norocul, a început războiul în Iugoslavia. România guvernată de PDSR, preşedinte Iliescu, premier Văcăroiu, s-a „aliat” embargoului economic impus de NATO şi UE. Pentru Gherghe, ca şi pentru Duicu, şi pentru toată şleahta de securişti din Caraş, Mehedinţi şi superiorii lor de la Bucureşti a venit raiul pe pământ. Afacerea embargoul, mai precis traficul de combustibil peste Dunăre, nu poate fi estimată, fiind vorba de un număr de sute de milioane de mărci germane, valuta forte a vremilor. În aceasta au fost implicate poliţia, armata-grănicerii, serviciile, de la generali la ultima cătană, politicienii foşti şi viitori şi poporul de rând din zonă.
Lupul, paznic la stână
Costică Gherghe ajunge şef al Punctului de Control al Traficului de Frontieră tocmai în această perioadă de boom economic şi intră în afaceri „di granda”. Ajunge şi el, ca mai toată Poliţia de Frontieră, în solda contrabandiştilor, printre care şi a lui Costan Buzura, cetăţean româno-suedez. Buzura ajunge să navlosească mai multe nave de pasageri care trasportau micii bişniţari români şi sârbi de pe un mal pe celălalt al Dunării. Printre „navele lui Costan” regăsim şi vasul de pasageri Banatul care opera în portul Orşova. Ca toate navele de pe ruta România-Serbia, şi vasul Banatul îşi măreşte capacitatea rezervoarelor. Micul trafic de frontieră ere controlat printre alţii de Poliţia de Frontieră. În cazul Orşovei, de şeful PCTF, poliţistul Constantin Gherghe, actualul politician şi primar al oraşului Drobeta-Turnu Severin.
Supravegheată de Poliţie şi trupele de grăniceri, afacerea mergea ca pe roate. Dar Gherghe a început să livreze complicilor săi, în cazul de faţă vameşii sârbi, şi fete. Dar tocmai în momentul în care lucrurile mergeau ca pe roate, intră pe fir Internele de la Interne. Astfel, Costică Gherghe zboară din Poliţie nu pentru abilităţile sale contrabandist, ci pentru apucăturile sale de peşte. În urma anchetei interne, ofiţerul Gherghe şi alţi doi subofiţeri, Constantin Pătruţ şi Doru Staicu sunt trecuţi în rezervă şi trimişi în judecată pentru abuz în serviciu.
Student sârguincios şi contrabandist onest
Cariera de poliţist odată terminată fiind, Costică Gherghe devine contrabandist onest, ocupaţie care îl va propulsa în politică ceva mai târziu. Cu relaţiile şi competenţele sale, în conjuctura în care embargoul făcea să înflorească judeţele Caraş şi Mehedinţi, Gherghe nu a fost nevoit să şomeze nici măcar o zi. De ce? La data respectivă, în zona de frontieră din cele două judeţe erau mai multe benzinării decât buticuri. Benzinăria de la Gura Văii, localitate aflată la vreo cinci kilometri de Severin şi la vreo două sute de metri de Podul şi punctul de trecere al frontierei de la Porţile de Fier I este concesionată de SC Montana srl cu sediul în Târgovişte. Benzinăria situată în proximitatea Motelului Continental, locul preferat al „peştilor şi fetelor din zonă” încă de pe vremea lui Ceauşescu şi frecventat în general de poliţişti, vameşi, securitate şi prietenii lor.
Costică Gherghe este angajat pe loc, şi iată-l pe viitorul primar benzinar-şef  în punctul principal de alimentare ale contrabandiştilor. Vânzările explodează şi Gherghe măreşte miza, motivând că râde lumea de el că a ajuns din poliţist vânzător la pompă. Benzinăriile Montana concurau pe vremea aceea cu cele controlate de familia Duicu, cea care avea să-l dea Mehedinţiului pe unul dintre cei mai penibili preşedinţi de consilii judeţene din România. Patronul venetic îşi pricepe şantajul, îşi dă seama că plecarea lui Costică Gherghe îi poate închide afacerea şi îi cedează 17% din acţiuni. Odată asociat, Gherghe se lăcomeşte şi începe să-l fure pe faţă pe propriul asociat. În momentul în care soseau autocisternele să livreze marfa, se urca în cabină, mituia şoferul şi pleca ţintă către Clisura Dunării vânzând marfa direct, fără acte, cu banii în mână contrabandiştilor din zonă.
Patronul Montana află şi îi cere să-i returneze acţiunile. Costică Gherghe îl invită la tribunal. Omului nu-i arde de procese şi trece la negocieri. Într-un final, Gherghe obţine sediul companiei din Tr. Severin, o vilă cu etaj în buricul târgului, pentru a ieşi din afaceri. Vila este acum locuinţa lui, deşi nu apare şi în declaraţia de avere de pe site-ul Primăriei Drobeta-Turnu Severin. De subliniat, conform aceluiaşi document Constantin Gherghe este cel mai sărac primar din ţară, el nedeţinând nimic altceva în afara unui ATV chinezesc, a unui altul japonez şi unei jumătăţi de maşină germană. Proprietăţi, bijuterii, acţiuni, conturi ioc!
Avocat de succes la apelul bocancilor
Rămas fără ocupaţie, Costică Gherghe se dedică studiului. Mai precis îşi cumpără o diplomă de la prestigioasa Facultate de pseudodiplome Decebal din Herculane. Instituţia care pentru 1.500 de dolari oferea o diplomă pe loc nu a fost niciodată acreditată, astfel că lucrarea sa de licenţă trebuie cumpărată de la Craiova. Dar, conform unui CV de pe o reţea de socializare, Gherghe este absolvent al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu. În ce an a absolvit dreptul la Sibiu? Numai Costică Gherghe ştie! În fine, cu o patalama în buzunar s-a prezentat la decanul Baroului Mehedinţi, Sandu Bălănescu.
Contra 10.000 de mărci germane nu numai că devine membru al Baroului, dar şi stagiar al lui Bălănescu – o informaţie extrem de reală! Pe acea vreme, zece mii de mărci era preţul pentru un apartament de 100 de metri pătraţi în Turnu Severin. Cum era de aşteptat, Costică Gherghe îşi deschide propriul cabinet de avocatură în clădirea obţinută prin şantaj de la firma Montana, angajează şi avocaţi adevăraţi şi îl pune în fruntea lor pe maestrul Bălănescu.
Revenit om al legii, începe să facă afaceri cu primăria, mai precis cu fostul edil Constantin Dinu, comunist de modă veche. Cabinetul său câştigă un număr impresionant de procese privind restituirile. Dinu câştigă alegeri după alegeri, iar în 2000 Gherghe face primul pas în politică. Se înrolează la PSD şi ajunge viceprimar. ANI îl acuză de conflict de interese pentru faptul că formal continuă să fie avocat, dar iese din nou basma curată. Se autosuspendă din Barou şi imediat face o chestie de mârlan, îi cere lui Bălănescu chirie pe sediu, motivând că el nu mai poate câştiga ca avocat, şi maestrul este nevoit să se mute din sediu!
Trădător în serie
Spre sfârşitul mandatului său de viceprimar, Gherghe întră în conflict cu Constantin Dinu şi este zburat din Primărie de PSD. Se aruncă în braţele PDL, controlat de atunci de Mihai Stănişoară, (alt fiu de miliţian, membru în momentul de faţă al PLR), intră în alegeri şi câştigă în 2004 Primăria Turnu Severin. Este primul nepesedist din istoria post-decembristă a oraşului.
Vine momentul ca Gherghe să-şi arate măiestria şi să se pricopsească cu o poreclă de mafiot sadea: „Costică fifty-fifty”. El profită de relaţia de excepţie dintre Elena Udrea şi Mihai Stănişoară şi aduce Severinului 120 milioane de euro, pe care le sifonează prin firmele controlate direct sau indirect. Din comisioane răsar vila de la Titerleşti – Baia de Aramă, într-o zonă mirifică, şi alte case mascate pe numele unor avocaţi, prieteni, rude îndepărtate. Reamintim că din declaraţia sa de avere reiese că primarul din Severin este sărac lipit pământului. Înainte de ultimele alegeri locale, „Costică fifty-fifty” Gherghe trădează şi PDL prin noncombat, dar câştigă cel de-al doilea mandat, spre deosebire de Stănişoară care pierde alegerile pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean în detrimentul viitorului arestat Adrian Duicu.
Costică Gherghe rămâne membru PDL numai pentru a nu pierde mandatul, dar se înscrie în Fundaţia Mişcarea Populară. Abia înainte de ultimele alegeri prezidenţiale se înscrie în UNPR, profitând de ordonanţa migraţiei aleşilor locali a lui Victor Ponta.
Odată ajuns sub tutela lui Eugen Nicolicea, fostul lui şef de pe timpul PSD-ului, „Costică fifty-fifty” este uns şef al UNPR Mehedinţi. Vă reamintim că Nicolicea este frate cu Liviu Nicolicea, ginerele fostului prim secretar comunist Ploştinaru. Liviu este de câteva zile noul viceprimar al Severinului! Iar severinenii nu zic nimic, tac complice!
Oltean iubăreţ
În momentul de faţă „Costică fifty-fifty” Gherghe este cercetat într-un dosar penal pentru „relaţii sexule cu minore (12-16 ani)”. Din rechizitoriul procurorilor care anchetează reţeau proxeneţilor din oraş reiese că pe lista clienţilor fideli se află şi primarul Severinului, Constantin Gherghe. Conform documentului, edilul „Costică fifty-fifty” a comandat o Crăciuniţă minoră să-i danseze în poală, pe care a omenit-o cu 1.000 de lei, din solda sa modestă. Căsătorit şi tată a doi copii, dar oltean iubăreţ peste măsură, Gherghe are de altfel o notorietate de fustangiu în urbe. Din cele mai cunosute amante oficiale o amintim doar pe cântăreaţa Sanda Argint.
P.S.: Despre dosarele penale în care este implicat primarul Severinului Constantin Gherghe şi despre lăudărosul procuror DIICOT Mehedinţi Constantin Şopalcă am mai vorbit în alte anchete jurnalistice. Aici vă mai spunem că procurorul Şopalcă se destăinuia unor concitadini că nu poate să se atingă de Gherghe, pentru că nu-i permite ex-şefa DIICOT Alina Bica, pentru că aşa îi cere Elena Udrea, protectoarea lui „Costică fifty-fifty”. Cum, între timp, Alina Bica a ajuns după gratii apare întrebarea: Oare acum cine îl mai obstrucţionează pe incoruptibilul procuror Şopalcă în lupta lui pentru demantelarea reţelei de crimă organizată orchestrată magistral de Constantin Gherghe, primarul Severinului?

 

Preluat din ziarul “Puterea”

Autor: Mircea Popescu

Tags: constantin badescu severin, ziarul puterea articol despre constantin gherghe, contrabanda tr severin, detectivul de severin, diaspora orsova, mafiotul la severin, gherghe constantin pmp cv

Leave a Reply

Current month ye@r day *


Primim informaţii despre cazuri de corupţie şi despre nedreptăţi flagrante, tolerate sau muşamalizate de reprezentanţii instituţiilor statului. Trimiteţi-le la adresele de email: tdumitru @email.ro sau ag_tudor@yahoo.com, ori va prezentati cu ele la sediul Agentiei din str. Maresal Averescu, nr. 30, numai dupa ce stabilim contactul la tel: 0744.881.694. De restul se vor ocupa detectivii noştri.


Copyright © 2013 Detectivul Online. All rights reserved.